PREZENŢA LA DISCUŢIILE PRIVIND CONSTITUIREA FEDERAŢIEI ARATĂ, PENTRU FIECARE DINTRE NOI, ADEVĂRATA CALITATE DE ROMÂN. |
Studierea limbii materne de către copiii românilor din Serbia de NE, Valea Timocului și Moravei, reprezintă o prioritate, dar și o necesitate pentru asociațiile și comunitățile celor ce vorbesc, din moși-strămoși, diferite graiuri ale limbii române. În același timp, deși pare absurd, este și un drept acordat prin lege tuturor minorităților naționale și grupurilor etnice din țara vecină. Astfel de ambiguități, de situații neclare și reprezentări cețoase cu multiple și ascunse înțelesuri îi caracterizează adeseori pe frații noștri de la sud de Dunăre, situație la care își dau concursul, voluntar și involuntar, o multitudine de factori, despre care nu voi povesti în articolul de față. Să revenim la inadvertența prioritate – necesitate – drept.
Și să începem cu dreptul de a studia limba maternă. Acesta este acordat tuturor cetățenilor din Serbia prin Legea Sistemului de Învățământ, publicată și republicată în Monitorul Oficial al RS nr 72/2009, 52/2011, 55/2013, 35/2015 și 68/2015. Astfel, la capitolul ”Principiile generale ale sistemului de învățământ”, art.3, alin.1, găsim ”dreptul egal și accesul la educație fără discriminare pe criterii de gen, sociale, culturale, etnice, religioase sau de altă afiliere, locul de reședință sau de domiciliu, starea financiară sau de sănătate, dificultăți și tulburări de dezvoltare și de invaliditate, precum și pentru alte motive;” La capitolul ”Folosirea limbii”, art. 9, aflăm din primele aliniate: ”activitatea educativă se desfășoară în limba sârbă. Pentru membrii unei minorități naționale procesul de învățământ se realizează în limba lor maternă.” Clar, concis și foarte democratic, până la punerea în practică devenită, în multe cazuri, imposibil de realizat. De ce? O altă multitudine de factori printre care: modificarea și îngreunarea procedurilor de înscriere la cursuri ale copiilor; refuzul școlilor de a înregistra cererile pentru ore de limba română, făcute de părinţi din proprie iniţiativă; programarea orelor de limba română ori prea târziu, ori prea devreme, astfel că, din cauza mersului autobuzelor, copiii nu pot participa la cursuri; condiții ”exigente” puse cadrelor didactice care predau disciplina Limba română, mult mai flexibile în cazul altor limbi materne; lipsa de publicitate și necunoașterea legii și a modului de aplicare; Acestea și multe altele au făcut, conform unei cercetări făcute de arădeanul Viorel Dolha, președintele Asociației Învățătorilor din România, ca în anul 2013, în Serbia de NE să solicite ore de limba română doar 3000 de elevi, dintre care mulți au renunțat, alegând să frecventeze cursurile, indiferent de greutățile întâmpinate, aproximativ 600 de copii. Care este situația în prezent? Aproape neschimbată. Prin bunăvoința aceluiași Viorel Dolha vă pot prezenta o situație ”la zi” cu învățători, zone, localități și școli, care arată așa:
Prof. Una Vasiljevic predă la:
Scoala generală "Djordje Simeonovic" Satul Podgorac, judetul Boljevac: 32 de elevi
Scoala generala "Desanka Maksimovic" Zajecar: 22 de elevi
Liceul Economic Zajecar: 50 de elevi
Liceul Sanitar Zajecar: 52 de elevi
Liceul Teoretic Zajecar: 45 de eleviProf. Traian Doban predă la:
Manastirica: 3 elevi
Ranovac: 45 elevi
Kladurovo: 10 elevi
Clasele I-IV din Majdanpek: 24 elevi
Clasele V-VI din Majdanpek: 15 elevi
Clasele VII-VIII din Majdanpek: 10 eleviProf. Sanela Ankic predă la:
Liceul din Veliko Gradište: 5 elevi
Școala Generală din Veliko Gradište: 5 elevi
Școala Generală din Boževac: 1 elev
Școala Generală din Kučevo: 5 elevi
Școala Generală din Crljenac: 1 elev
Școala Generală din Vlaški Do: 4 eleviProf. Diana Șolkotovic predă la:
Liceul Teoretic Kladovo: 16 de elevi
Liceul Tehnic Kladovo: 25 de elevi
Școala Generală „Vuk Karađić" Kladovo,: 40 de elevi
Școala Generală „Ljubica Jovanović Radosavljević" Podvrška: 12 elevi
În regiunea Kladovo ar mai frecventa cursurile de limba română, în școli publice, aproximativ o sută de copii. Realizând operația simplă de adunare ajungem la cifra de aproximativ 542 de elevi, ce învață limba română în școală, ca limbă maternă, într-o regiune în care populația de etnie română este estimată la 250.000 - 300.000 de persoane. Aproape 0,2%. Mai trebuie să susținem necesitatea studierii limbii române, ca limbă maternă, în școlile publice din Serbia de NE? De asta depinde chiar soarta acestei minorități străvechi, într-un viitor nu prea îndepărtat. Există, din fericire, oameni care au înțeles acest lucru.
Toate asociațiile românilor din Serbia, absolut toate, au ca prioritate susținerea învățământului în limba maternă. De curând, mai precis în data de 06 februarie a.c., la sediul din Bor unde funcționează CASA ROMÂNEASCĂ DIN TIMOC, au fost deschise oficial cursurille de limba română pentru toate categoriile de vârstă. Am răspuns invitației președintelui IRS, Boian Bărbuță, aflat în Canada, de a participa la eveniment, însoțit de profesorul Emil Tigae, coordonatorul Ansamblului folcloric ”Ropota” din Ciupercenii Noi și de trei membri ai Fundației Valahorum din Vidin, Liudmil Răducanov, Ivan Alexandrov și Rozalin Florov Marinov. Aduceam cu noi și douăzeci de abecedare obținute prin bunăvoința profesorilor de la Școala Gimnazială Vârtop. Aveau să fie de mare trebuință, pentru că în mica sală din Bor au venit 20 de copii și trei adulți cu intenția de a frecventa cursurile de limba română. Au fost prezenți la festivitatea de deschidere consulul general al României la Zajecear - Iulian Nițu, Sașa Vulici - consultant din Bor al instituției Înaltului Comisar pentru Minorități Naționale cu sediul la Haga, Ludovic Vulea și Livia Diaconescu de la Radio România Craiova, Codrut Anca – Director al Casei Culturale "Cacova" din Grădinari (Caraș - Severin), echipa de la TV SEZAM din Bor. Vicepreședintele Inițiativei Românilor din Serbia, organizația care a înființat CASA ROMÂNEASCĂ DIN TIMOC, Iugoslav Georgevici, a rostit cuvântul de bun venit salutând prezența consulului Iulian Nițu, a presei, a oaspeților din România și Bulgaria și a părinților care au însoțit copiii. Consulul Iulian Nițu a apreciat inițiativa IRS și a încurajat demersul realizat, a salutând, de asemenea, prezența invitaților și a promis că astfel de inițiative vor avea în permanență sprijinul său. Inițiativa Românilor din Serbia a fost reprezentată la eveniment de către vicepreședinții Iugoslav Georgevici și Boban Andrejic (coordonatorul proiectului) și de către Daniel Petkovski – bibliotecar. Am aflat că profesorul care va ține cursurile este un cadru didactic tânăr, licențiat în limba sârbă și limba română, în persoana d-rei Una Vasiljevic. Aveam să o vedem la lucru pe tânăra profesoară trei săptămâni mai târziu când ne-am întors în Bor la rugămintea lui Boian Bărbuță de a mai aduce încă 20 de abecedare. Ne-am bucurat să aflăm că interesul copiilor și bineînțeles al părinților față de învățarea metodică a limbii române este în creștere și, de această dată cu sprijinul Colegiului Național ”Carol I” din Craiova, am adus la CASA ROMÂNEASCĂ DIN TIMOC 40 de abecedare. D-ra profesoară Una Vasiljevic ne-a încredințat că le va fi de mare trebuință. Organizatorii și-au exprimat însă îngrijorarea față de viitorul acestor cursuri, pentru că deja spațiul a devenit neîncăpător iar un altul, corespunzător, nu este accesibil financiar. Iar dacă așteptata susținere din partea DPRP (Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni) și a altor factori responsabili întârzie sau nu se materializează, atunci această inițiativă va sfârși la fel ca multe alte bune intenții la sud de Dunăre. Asta nu înseamnă că învățământul în limba maternă nu va rămâne, în continuare, o prioritate a tuturor asociațiilor românești din Serbia. Un lucru este însă cert: cursurile începute la CASA ROMÂNEASCĂ DIN TIMOC arată că există un interes real pentru învățarea limbii române și, poate, pentru începerea noului an școlar, părinții vor solicita oficial la școlile la care învață copii cursuri oficiale, conform legii.
Dan Vană
„În data de 06 februarie 2016, la CASA ROMÂNEASCĂ DIN TIMOC, având sediul la Bor, s-au deschis cursurile de limba română adresate tuturor categoriilor de vârstă.
La eveniment au participat consulul general al României la Zajecear -Iulian Nițu, Sașa Vulici - consultant din Bor al instituției Înaltului Comisar pentru Minorități Naționale cu sediul la Haga, Ludovic Vulea și Livia Diaconescu de la Radio România Craiova, echipa de la TV SEZAM din Bor, Dan Vană- Casa de Cultură Calafat, Liudmil Radukanov și Ivan Alexandrov – președintele și vicepreședintele Fundației Walahorum din Vidin (Bulgaria) și copii care vor frecventa cursurile de limba română. Cursurile au început având înscriși 23 de copii.
Vicepreședintele Inițiativei Românilor din Serbia, organizația care a înființat CASA ROMÂNEASCĂ DIN TIMOC, Iugoslav Georgevici, a rostit cuvântul de bun venit la toți cei prezenți salutând prezența consulului Iulian Nițu, a presei, a oaspeților din România și Bulgaria și a părinților care au însoțit copiii. Consulul Iulian Nițu a salutat inițiativa IRS și a încurajat demersul realizat, a salutat prezența invitaților și a promis că asemenea inițiative vor avea în permanență sprijinul său.
Inițiativa Românilor din Serbia a fost reprezentată la eveniment de către vicepreședinții Iugoslav Georgevici și Boban Andrejic (coordonatorul proiectului) și Daniel Petkovski – bibliotecar.
S-a făcut apel la toți factorii responsabili pentru susținerea în continuare a activității.
Dan Vană
Vă informăm că, în organizarea Inițiativei Românilor din Serbia (IRS), în data de 06 februarie 2016, în localitatea Bor, Valea Timocului, Serbia, are loc deschiderea oficială a cursurilor de limba română la Casa Românească din Timoc, pentru un număr de 25 copii.
Casa Românească a fost inaugurată în data de 28 decembrie 2015, de Ziua Națională, cu finanțare proprie.
Deși a existat un proiect pe acest subiect, aprobat de către Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al României, până la urmă nu s-a primit nici o finanțare.
Acum suntem într-o situație delicată: avem 25 de copii care vor să învețe limba română, dar nu există o dotarea minimă: abecedare, calculator, imprimantă, videoproiector și remunerația profesorilor.
Avem rugămintea de a se găsi o soluție urgentă pentru a fi depășită această situație nedorită.
În Timoc: nu avem școală, radio sau televiziune în limba română și încercăm astfel prin aceste cursuri să promovăm interesele noastre privind identitatea românească.
Vă invităm la deschiderea cursurilor în limba română la Bor în data de 06 februarie 2016 ora 11:00.
Prezentul comunicat a fost transmis către:
1. Președintele României Klaus Iohannis,
2. Prim Vice prim ministrul Vasile Dâncu,
3. Ministrul Lazăr Comănescu,
4. Ministrul delegat Dan Stoienescu,
5. Ambasadorul României la Belgrad Dan Banu,
6. Senatorul Viorel Badea,
7. Deputatul Eugen Tomac.
Boian Bărbuță – președinte Inițiativa Românilor din Serbia
Alegerile pentru Consiliile Naționale ale Minorităților Naționale din Serbia s-au desfășurat duminică, 26 octombrie 2014, și au beneficiat de o prezență extrem de slabă la vot, circa 35 la sută din românii înscriși pe listele electorale speciale.
Rezultatele finale au fost publicate pe pagina oficială a Comisiei Electorale Regionale (RIK) (http://www.rik.parlament.gov.rs/).
Rezultate finale
Lista nr. 1 – Daniel Petrovici – 2973 voturi - 10 mandate;
Lista nr. 2 – Boian Bărbuță – 655 voturi - 2 mandate;
Lista nr. 3 – Stevan Mihailov – 1588 voturi - 5 mandate;
Lista nr. 4 – Dorinel Stan – 652 voturi - 2 mandate;
Lista nr. 5 – Ion Cizmaș – 873 voturi - 3 mandate;
Lista nr. 6 – Ionel Omoran – 246 voturi - niciun mandat;
Lista nr. 7 – Todorel Rașa – 313 voturi - 1 mandat.Componența noului CNMNRS
De asemenea, după aceste rezultate finale, aceasta va fi configurația noului Consiliu Național al Minorității Naționale a Românilor din Serbia:
1. Daniel Petrović;
2. Marčel Dragan;
3. Nataša Tošić;
4. Nicu Ciobanu;
5. Vasile Barbu;
6. Lenuța Țăran;
7. Marinel Bugar;
8. Gracijan Petrović, 1987, profesor, Banatsko Novo Selo;
9. Anișoara Țăran, 1968, profesor, Novi Sad;
10. Marin Meić, 1965, poljoprivrednik, Kuštilj;
11. Boian Bărbuță;
12. Tihan Matasarevici;
13. Stevan Mihailov, inginer diplomat, Satu Nou;
14. Ion Omoran, cardiolog, Vârset;
15. Evelina Ranisav Tapavicki, ekonomist diplomat, Vârset;
16. Nelu Ardelean, medic veterinar, Sân Mihai;
17. Daniel Magdu, master economist, Covacita;
18. Dorinel Stan, doctor în stiinte, Sredistea Mica;
19. Daniel Ungur, tehnolog, Torac;
20. Ion Magda, întreprinzător;
21. Ion Cizmas, jurnalist;
22. Minerva Trailovici-Condan, profesor universitar;
23. Todorel Rașa.
![]() |
Iniţiativa Românilor din Serbia, condusă de Boian Bărbuţă, şi Asociaţia pentru Tradiţia şi Cultura Rumânilor „Dunărea", condusă de Tihan Matasarevici, au întocmit o listă comună de candidați pentru alegerea membrilor Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale a Românilor din Serbia. Lista conţine 20 de candidaţi, atât din Valea Timocului cât şi din Voievodina şi a fost depusă și aprobată de Comisia Electorală Centrală (CEC) în |
data de 15 septembrie 2014.
Cei 20 de candidaţi sunt lideri în comunităţile în care trăiesc: primari, farmacişti, oameni de afaceri, jurnalişti, manageri culturali sau de ONG-uri şi doresc să se implice activ în susţinerea comunităţii românilor din Serbia şi mai ales a românilor din Valea Timocului, pe nedrept neglijată până acum.
01. Boian Bărbuță,
02. Tihan Matasarevici,
03. Zvetlana Nikolin,
04. Lučijan Danilov,
05. Biljana Bugarinović,
06. Jugoslav Djordjević,
07. Stetomir Milutinovic,
08. Nataša Kračunović,
09. Jovica Katalina,
10. Ilija Popović,
11. Radoslav Filipović
12. Gordana Stanković,
13. Emanuel Kotarica,14. Marinika Jankuc,
15. Milun Ivašković,
16. Dorel Čika,
17. Zoran Djukić,
18. Danijel Petkovski,
19. Aleksandar Đorđević,
20. Gordan Živković.Campania de depunere a listelor se încheie pe data de 15 octombrie 2014.
„Iniţiativa Românilor din Serbia s-a reunit la Pancevo, în Voivodina, pentru a transmite cel mai direct şi limpede semnal că vor să formeze o coaliţie unită care să atace alegerile pentru Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale a Românilor din Serbia (CNMNRS), unde vor să ocupe cât mai multe locuri.
La conferinţa de presă, reprezentanţii IRS au subliniat că trebuie încheiată manipularea legată de existenţa a două consilii care să reprezinte aceeaşi minoritate şi că vlahii trebuie să se declare ceea ce sunt ei cu adevărat, adică români. Preşedintele IRS, Boian Bărbuţă, spune actuala conducere a CNMNRS nu reprezintă interesele tuturor românilor din Serbia şi diferenţa dintre românii din Timoc şi cei din Voivodina trebuie să înceteze.
Noua conducere al Iniţiativei Românilor din Serbia, a susţinut, la finele săptămânii trecute, o conferinţă de presă inedită la sediul Primăriei din Pancevo – Voivodina. Este cea de-a doua conferinţă, după ce prima a avut loc la Donji Milanovac, în Timoc, pe 22 martie 2014. În mod simbolic, IRS a dorit să arate că românii din Timoc sunt la fel ca şi cei din Voivodina şi că doar dacă vor fi uniţi vor putea să câştige la alegeri cât mai multe locuri în CNMNRS..." spune preşedintele IRS – Boian Bărbuţă
- Mai mult...
(Iulian Gogonea - Ediţie specială)
„Puteți lua parte la un moment istoric pentru comunitatea românească din Valea Timocului – Serbia, una din minoritățile care încearcă să își afirme identitatea culturală, lingvistică și religioasă, la capătul a aproape două secole de asimilare cruntă. După ce, la Donji Milanovac, ne-am ales Biroul de Conducere și am anunțat intenția noastră a forma o listă comună cu frații noștri din Voivodina, pentru participarea la alegerile pentru Consiliul Național al Minorității Naționale a Românilor din Serbia, acum vom chema pe frații români din Banatul Sârbesc să ni se alăture pentru a câștiga împreună cât mai multe locuri în viitorul consiliu românesc. Numai uniți vom putea învinge și vom putea deschide un nou drum tuturor celor aproape 400.000 de români care trăiesc în Serbia. Anul acesta, la alegerile pentru consiliile naționale ale minorităților naționale din Serbia, și românii din Timoc au posibilitatea de a-și trimite reprezentanți în Consiliul Național al Minorității Naționale a Românilor din Serbia și de a nu mai accesa listele pentru consiliul așa zisei minorități vlahe", spune Bărbuță... Mai multe...
(Romeo Crîşmaru - "Jurnal Românesc")
|
Vă invităm să participaţi, în data de 22 martie 2014, la conferinţa de presă cu tema „Alegerile pentru Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Serbia”, organizată de „Iniţiativa Românilor din Serbia”, în sala de conferinţă a hotelului „Lepenski Vir” din Donji Milanovac, cu începere de la ora 13.00 (ora Serbiei).
Puteţi lua parte la un moment istoric pentru comunitatea românească din Valea Timocului – Serbia, una din minorităţile care încearcă să îşi afirme identitatea culturală, lingvistică religioasă, la capătul a aproape două secole de asimilare cruntă. Anul acesta, la alegerile pentru consiliile naţionale ale minorităţilor naţionale din Serbia, românii din Timoc au posibilitatea de a-şi trimite reprezentanţii în Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale a Românilor din Serbia şi de a nu mai accesa listele pentru consiliul aşa zisei minorităţi vlahe. Iniţiativa Românilor din Serbia adoptă, pe 22 martie 2014, la Donji Milanovac, decizia de a propune o listă proprie de candidaţi pentru Consiliul Minorităţii Române din Serbia, pe care vor fi reuniţi reprezentanţii tuturor organizaţiilor româneşti din Serbia.
Credem că presa din ţara mamă - România ne-a ajutat în ultimii ani să ne redescoperim originea şi identitatea şi mai credem că acum, în această zi istorică, trebuie să ne fie alături pentru a consemna dorinţa noastră unanimă de a fi români adevăraţi.
Sosirea la Donji Milanovac trebuie să aibă loc până la ora 12.30, ora Serbiei.
Organizatorii vă roagă să confirmaţi prezenţa la eveniment până la data de 20.03.2014.
Vă aşteptăm cu drag,
PREŞEDINTE,
Boian Bărbuţă
IRS – singura organizaţie care militează pentru unirea tuturor românilor din Timoc – vă prezintă „UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA BRUXELLES”
Unirea Principatelor Române a fost evocată marți, 21 ianuarie2014, în Parlamentul European. Români din Republica Moldova, Serbia și zona Olteniei au dat, simbolic, „mână cu mână" la Bruxelles, la invitația europarlamentarului PDL Marian-Jean Marinescu, vicepreședinte al Grupului PPE în Parlamentul European... Mai mult...
Puţini dintre românii din ţară ştiu ceva despre românii timoceni şi despre problemele lor, deşi, în ultimul timp, presa a prezentat tot mai multe informaţii despre ei. Au apărut chiar ziare , reviste, saituri şi bloguri destinate lor. Nu mai vorbesc de pagini pe facebook, în care se postează şi se discută enorm de multe şi cu toate astea opinia publică din ţară nu pare să aibă în atenţie, măcar pe un loc situat după cancanuri şi problemele din casa mireselor, sau cele ale diferitelor personaje din multiplele subproducţii tv, uimitoarea lume a unui neam străvechi ce vorbeşte aceeaşi limbă, limba română. Indiferent de această situaţie, sperăm vremelnică, şi independent de... Mai mult...